Non-renga, ne-haiku

Posted: July 12, 2007 in Uncategorized

Aranjamet interurban

Broscutele marseaza in transa pe peretele meu exterior.
Patrate si serpentine rad
de sub fetele spalacite ale graurilor multilaterali.

Culoar pardosit rosu
ingust si umed
tapisat cu farfurii.

Atarnata de patul de piatra astept spanzuratoarea reala.
Caii se inchina fugitiv
la tronul verde de pene asteptand salamul si vinul de orez.

Si maine imi voi pune
o carte la cap.
Nu pot calari fara.

Imi crescuse parul pana la talpa iadului taind capi de bour.
Inima inca imi batea cand
m-au despicat in 3 ca pe-o nuca de cocos sa-si potoleasca setea.

Inca nu am adunat
cele din urma
cratere de rasarit.

Tinute de picioare, zanganind toate goale, vor expulza curand
Copiii de flacari inghititi
cand se apropiau sufletele de trupurile fostilor soldati.

Oare ritmul deniei
e Mozart sau Bach?
De ce nu se aude?

Respir regulat in fiecare noapte cand dam drumul la baloane.
Ca intr-o iluminare zen
cele 100 zboara bezmetice catre idealul zdrobitor.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.