Archive for January 14, 2011

Instantaneu târşâit

Posted: January 14, 2011 in Poeme în română

Mi-e greu să mă uit la chipul tău

şi se înălbeşte sideral mereu

ai zburat de mult peste graniţă

târşâia mereu după tine dorul meu.

 

Unele cărnuri cer mai degrabă carne

Trecerea nu e benefică, falnică

Tot cu tine duc luptele dinaintea somnului,

cu tine ultimele schimbări de realitate

cu tine furişat în croitoria zilei de apoi.

 

Lupoaica cu sânge încrustat pe labe.

Nu mai e a pamântului ei,

ţătâna nu îi mai primeşte carnea

omul a dez-naturalizat-o

a dez-umanizat-o

a de-significat-o.

 

În urmă venea moartea ca o depersonificare.

Cine eşti tu eşti eu,

cine creăm timpul instantaneu,

cine işi ascute genele şi aşteptarea tăiată în pământ.

 

Puls 168 la două zile după detonare.

Născut spirală într-un cer de ape, înoţi zborul tău căzut mereu pe acelaşi soclu. Un pumnal străfulgera uneori bulele de aer în îmbrăţişarea cu stânca. Respiram un spaţiu negativ inundat de lumină. Ne cambram în zbor să înotăm mai lin în noi şi în afară. Măreţia aşteptării şi măreţia momentului se întrupează în unica spirală. Ne încleştam şi ne descleştam neîncetat pentru a ne potrivi mai bine îngenuncherea până când ni s-au tocit picioarele şi cădeam până când ni s-au tocit trupurile şi îngenuncheam. Până când tăcerea s-a revărsat din unicul punct în prezentul concentric. Singure artificii ale unui foc întoarse în direcţii opuse, ne-am reîntâlnit în căderea parabolică.

Ca un luceafăr hristos te ridicai cu toată haita de vise din adâncurile mele.