Posts Tagged ‘Spania’

CONCIERTO  SUBCARPATI,  TIMMP, LIL´CRINAL  ATD,  SHOKER,  MUGURI VERZI

Subcarpati, TIMMP, Vallekas

Sambata 12 Martie 2011:

19ºº – Dezbatere despre identitatea nationala prin muzica

Loc: Consejalia de Inmigracion de Coslada / Avenida de la Constitucion nº21

Metro/Tren:  Coslada

Discuţie despre identitatea românească prin intermediul muzicii, cu prezenţa de Andrei Marius Alexe, solistul vocal  de la Suie Paparude.  Cunoscut sub numele de MC Bean, Marius este unul dintre promotorii ideii de promovare a muzicii traditionale romanesti pin muzica electronica experimentala cu variaţii ritmice de hip-hop.Va avea loc o dezbatere deschisă la care vor participa: Alexandru Nastase, Agustin Plasencia, Ariadna Petri, Fabiani Belemusche, Bogdan Ater, Alexandru F. Dica,  Razvan Parus si alti muzicieni, poeti si artisti.

21ºº – Proiectie video  si Dj sesion

Loc: centru asociativ din  c/ Isleta nº30 ( Coslada )

Tren: San Fernando

Va avea loc o Proyectie video cu activitatile tinerilor voluntari romani pe anul 2010 dupa care

Dj Limun, unul dintre cei mai buni dj de scratch din Romania, va sustine o sesiune de DNB si DubStep

Duminica 13 Martie 2011:

20ºº – Concert Subcarpati

Loc: sala de concerte Hebe

c / Tomas Garcia, nº5

Pe data de 13 Martie va avea loc în sala de concerte Hebe, marele eveniment al săptămânii: Concertul formatieiSubcarpati. Vor deschide concertul tineri artisti romani din Madrid. La ora 20:00, grupul TIMMP (Teatru Muzical prin poezie) isi va prezenta experimentul artistic. In continuare, la 20:30  rapperii  Lil’Crinal ATD, Shocker, Muguri Verzi, tineri formati de Romadrid, vor incinge atmosfera. Publicul se va putea bucura de la 21:00 la 22:00 de o sesiune de drum and bass, cand mult asteptatii Subcarpati vor aparea pe scena.

Atasam acestui comunicat si un articol din revista Origini din luna Februarie pentru o mai buna intelegere si motivatie:
Foaie verde de la munte
Vin Subcarpati sa cante
Foaie verde-a dorului
De dragul poporului.
Ia mai manati mai flacai
Si dansati pe drum-uri noi!

Dupa o lunga renegare a muzicii traditionale romanesti in masa de catre tinerii romani in sfarsit in Romania se aud voci ce renasc intr-o forma noua si atractiva sunetele folclorice.

Noutatea muzicală a anilor 70-80, care a revoluţionat atat scenele din SUA, cât şi, cu timpul, pe cele din toată lumea, a fost hip-hop-ul. Invenţiile (ulterior numite mix-uri) jamaicanului DJ Kool Herc presupuneau izolarea break-urilor (parte a cântecului care are doar tobe) de restul melodiei. Acest gen a devenit foarte popular şi au fost preluate şi completat ca manifestare complexă de dansatori (break-dance), poeţi (Rap-eri / MC), percuţie vocală (beat-boxing) sau pictură/artă grafică (Graffiti).

În aceeaşi perioadă, Phoenix a reuşit în România să dezvolte un nou sunet de inspiraţie folclorică. Motivele sonore cvasi-primitive erau inteligent şi convingător topite în ceea ce muzica îşi asuma atunci ca modernitate: rock-ul, invenţia nemesisului din Vest. Aceeaşi idee a fost abordată şi de grupul Sincron al lui Cornel Fugaru, însă printr-o juxtapunere mai simpla a suflului rock şi a pieselor folclorice. Într-o altă manieră şi Sfinx a reuşit să adulmece urma monstrului arhetipal, pe Zalmoxis, însă era vorba de un apel la mitologie si folclor in numele unei psihedelii naţionale. Proiectul Savoy orientat pe aceleaşi linii generale s-a destrămat in anii 80, când iluzia libertăţii s-a rezolvat cu învoire de la partid, iar regimul şi-a creat propria versiune de folclor modernizat, unua în care simbolurile revoluţiei socialiste au înlocuit motivele folclorice autentice. Toate proiectele de acest gen care au urmat, la o distanţă de timp considerabilă, s-au împărţit pe întreaga scară dintre acceptabil şi grotesc.

În 2010 Subcarpati reusesc sa integreze ideile celor 2 miscari fuzionate de muzica electronica experimentala cu Dubstep.

Bean, aşa cum e cunoscut autorul albumului “Subcarpaţi” şi membru al colectivului Blanoz şi actual vocalist al trupei Şuie Paparude, trecut pentru o vreme şi prin L’Orchestre de Roche, face parte dintr-o generaţie cu dublă moştenire, care a crescut cu televizorul etern comutat pe toate MTV-urile ultimilor 20 de ani şi cu calculatoarele mereu conectate la toate sursele virtuale ale ultimilor 10 ani, „pe la Romană”, în centrul unei urbanităţi a cărei sete de importuri culturale vestice nu s-a potolit niciodată, dar şi „prin Dolhasca, la câmpie”, spaţiul în care arhaismele (şi derivatele lor) încă mai sunt conservate şi realizate. Aceasta este declaraţia de intenţie pe care o face pe „Am crescut pe la Romană”, al doilea album al trupei „Subcarpaţi”, o strigătură în care tempoul infernal al kick-urilor maramureşene se varsă destul de logic in drum&bass. Forma în care artistul toarnă esenţe din folclor e una surprinzătoare pentru genurile muzicale abordate, dar şi pentru muzica românească în general.

Încercarea de reîntoarcere la rădăcini şi la copilărie atât a autorului cât şi a muzicii este una sinceră, chiar dacă metodologia este împrumutată. Ca şi în cazul Phenix-ilor, înspiraţia folclorică are menirea de a îmbogăţi metafora muzicală şi în acelaşi timp de a propia un public mai larg. Această abordare este cu atât mai naturală şi eficientă în acest moment, în care totul pare să fi fost spus în muzică, în care fast-food pop-ul vestic e bine fixat în reflexul unui anumit tip de producător şi consumator.

Primul lor album a fost postat pe site-ul oficial www.subcarpati.com, de unde poate fi descărcat gratuit de fanii din toată Europa. În acest sens, Bean declară: “E folclor. A ajuns la mine gratis, ajunge şi la voi gratis”

Creata recent trupa are deja printre tinerii romani multi sustinatori si e minunat sa vezi din nou laolalta tineri romani dansand pe „hora fericirii”. Deasemenea merita amintit videoclipul melodiei “Când a fost la ’89” care amesteca cantecul de jale romanesc cu hip-hop-ul lui Bean si sunetul experimental de inspiratie folclorica pe care Dj Limun il segmenteaza in fel si chip. Forma ancestrala de cantec de jale se mentine si imbogateste cu un vers cat se poate de bucolic si dureros:

“pelinel cu strop de roua
cand am fost la 89
nu au mai putut rabda
haiducii au umplut strada […]
veneau flacai din uzine
precum un roi de albine”

In turneul pe care Subcarpati il fac in Europa amintim deja concertele din Maastricht (Olanda), Bruxelles (Belgia) si Cluj (unde o mare de maini taseaza aerul pe fuziunea etnologica care se poate viziona pe youtube – club midi). Subcarpati au ajuns si la Chisinau unde a fost primiti cu multa caldura dupa concertul de lansare de la Bucuresti de pe 1 decembrie 2010, ziua nationala a Romaniei. Cu aceeasi ocazie Dj Limun, care a stat in Madrid timp de 3 ani, a venit sa sustina in Coslada pe data de 3 decembrie 2010 un concert de Drum and Bass, Folk si Hip-Hop in care s-au lansat 12 tineri cantareti romani rezidenti in Spania dintre care amintim: Lil’Crinal ATD, Mc Bebe, Mc Contra, Shok-er,  Radu P. Nastase.

Pe data de 13 Martie subcarpatii vor ajunge si in Madrid in sala de concerte Hebe aflata in cartierul Vallecas pe strada Tomas Garcia, nº5, unde vor fi primiti de catre organizatia RoMadrid Cultural Club. Pentru doar 5€ biletele pot fi deja cumparate anticipat in sediile RoMadrid din Vallecas (C/ Lopez Grass nº5; Metro L1: Nueva Numancia), Coslada (C/ Isleta, nº30; Cercanias: San Fernando), Getafe (C/ Lártiga, 2; Metro/Cercanias: Getafe Central) si exista optiunea rezervarii pe internet la adresa Madridul@gmail.com. In ziua concertului intrarea costa 7€. In deschidere Dj Limun va sustine o sesiune de Drum and Bass, urmata de hip-hop-ul lui Lil’Crinal ATD. De asemeni grupul TIMMP (Teatro Interpretando Mùsica Mediante Poesìa) format din Andrei Donarond, Alexandru Flor inDica, Ariadna Petri, Ramona Vergoti, Radu P. Nastase, Daniel Delgado, Gaby Hurmuzache vor interpreta piese folk/blues/jazz/fado/flamenco din creatia personala.

VA ASTEPTAM!!!

Adrian Paunescu

Mi-e frig de frigul celui ce-o sa plece
si nu va mai veni-napoi, în veci,
si haina din cuier devine rece
si mânecile la camasi mi-s reci.

Mi-e frig de frigul omului pe care,
Îndata ce în glorie s-a frânt,
Familia l-a dus la-nmormântare
si l-a lasat acolo, în pamânt.

Mi-e frig de frigul lui, acum, ca ploua
si-n cimitir e apa cu prisos,
În timp ce viata ne e data noua,
El zace în sicriu acolo, jos.

Mi-e frig de frigul noptilor de iarna,
Când respirând prin viscole, postum,
Nametii vor începe sa se-astearna
si el, sarmanul, se preface-n scrum.

Mi-e frig de frigul turturilor care
Vor atârna plângând de crucea sa,
Când lacrimile noastre funerare,
În cinic scazamânt, se vor usca.

Mi-e frig de frigul cerului pe unde
Îsi joaca rolul ultim si-i e greu,
Ca îl priveste însusi Dumnezeu,
si dintr-odata, prin schimbari
profunde,
Mi-e frig de frigul lui.
Mi-e frig de frigul meu.

 

Acum doi ani, la Ploiesti, am cantat in sala impreuna cu atatia OAMENI, impreuna cu Adrian Paunescu si Tatiana Stepa: “enigmatici si cuminti, terminandu-si rostul lor”…acum nici unul nu mai este aici. Singurul lor prezent suntem noi. Suntem fiii pentru a caror erori au platit ei, au platit Grigore Vieru, Florian Pittis, Ion Stratan, Octavian Paller si platesc in continuare Fanus Neagu, Stefan Hrusca, Vasile Seicaru, platesc prea multi, noi unde suntem, povara ni se ingreuneaza mereu, o rechemam la infinit!

Ei ne şopteau dintre viaţă şi moarte, de la limita dintre cercuri care doar o dată se poate atinge. Singura limită care există mai presus de noi, dar o simtim doar când ne infigem o singura apocaliptica data coltii insangerati de mistret nebun in propria noastra beregata. Marginea nu se poate atinge decat atunci cand trecem de ea, pentru ca limita nu apartine trecerii, ci deja celeilalte lumi. Dumnezeului pe care de atatea ori l-am omorat ma rog acum sa lase sa existe trecere macar pentru ei!

Te întâmpina pe stadioane arhipline

alaiul tău de tânăr,  ultim drum

pe când te înălţai din trupurile pline

de dragoste, de infinit prezent, de scrum.

Doar între noi cand se deşiră mute

nopţi albe, zile negre, disperări în zori

când am uitat alunecarea versului pe corzi stătute

şi nu mai ştim să declinăm poemele cu flori

Acum şi atunci când cel mai mult nevoie avem de tine

Să vii tunând cu vocea ta să ne trezeşti

să se ridice harul sfintei Bucovine

să ne-amintească vârful timpului la Bucureşti.

Spunea maestrul “N-am crezut că, de pe o stradă pe alta, dintr-o curte în alta, se poate ajunge la un duplex atât de încărcat de semnificaţii contrare: viaţa şi moartea. Şi, mai ales, nu mi-am închipuit că toată această absurditate se va referi la mine!”… Nu! Nu se referă la dumneavoastră, la tine. Atâta vreme cât ne mai atingem încă mâinile tremurânde, tu, dumneavoastră ca un val ne străbateţi sărutul pipăit prin dovada absolută a existenţei! Atata vreme cât există, totuşi, iubirea, vei exista în fiecare literă de poem şi în fiecare acord de chitară. Pe curând, nu rămas bun!